Utente:Nightingale2000/sandbox: differenze tra le versioni

Versione delle 22:58, 28 ott 2006

Versione delle 23:03, 28 ott 2006

Riga 57:

==Note biografiche==

Nato a [[Brăila]] nel [[1890]], Nae Ionescu intraprende gli studi primari, secondari e frequenta il liceo a Brăila. <br>

A [[Bucarest]] s'îscrive alla ''facoltà di Lettere e Filosofia'', ale cărei cursuri le încheie în [[1912]] con specializzazione in filosofia.<br>

Nel 1912, viene nominato professore al ''Liceo Matei Basarab'' di Bucarest. <br>

Dopo un periodo in cui collabora agli "Studi filosofici" o alla "Noua Revistă Română", si reca in [[Germania]], a [[Göttingen]], în vederea desăvârşirii studiilor. Qui prende il primo Război Mondial. Dopo cinque anni de zile îi petrece in un lager di prigionieri.

Nel 1919 îşi sostiene il dottorato în filosofia all'„Università di Monaco”, la profesorul Bäumker, con la tesi : ''Die Logistik als Versuch einer neuen Bergründung der Mathematik'' (Logistica come nuovo tentativo di definire la matematica).

Dopo un periodo in cui collabora agli "Studi filosofici" o alla "Noua Revistă Română", si reca in [[Germania]], a [[Göttingen]], în vederea desăvârşirii studiilor. Qui prende il primo Război Mondial. Dopo cinque anni de zile îi petrece in un lager di prigionieri. <br>

Revenit în ţară în 1919, diviene per un breve periodo professore,indi direttore al „Liceo militare Mânăstirea Dealu” poichè, în quell'anno, si fa nominare assistente alla cattedra di „Logică e Teoria della conoscenza” del professor Constantin Rădulescu-Motru.

Nae Ionescu şi-a inaugurat activitatea universitară cu lecţia ''Funcţiunea epistemologică a iubirii''.

Nel 1919 îşi sostiene il dottorato în filosofia all'„Università di Monaco”, la profesorul Bäumker, con la tesi : ''Die Logistik als Versuch einer neuen Bergründung der Mathematik'' (Logistica come nuovo tentativo di definire la matematica). <br>

În 1922, publică în „Gazeta Matematică” studiul "Comentarii la un caz de intranzienţă a conceptelor matematice", pentru care obţine "Premiul de filosofie matematică" în anul 1923. Profesor al Universităţii bucureştene, Nae Ionescu, prin prelegerile şi cursurile susţinute, a avut o mare influenţă asupra tinerei generaţii, determinînd mulţi intelectuali ai vremii să se îndrepte, vremelnic, spre extrema dreaptă. A fost profesor universitar al lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, C. Floru.

Cel mai cunoscut logician român, Nae Ionescu a condus ziarul ''Cuvântul'' în care au scris numeroşi membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran etc.).

Revenit în ţară în 1919, diviene per un breve periodo professore,indi direttore al „Liceo militare Mânăstirea Dealu” poichè, în quell'anno, si fa nominare assistente alla cattedra di „Logică e Teoria della conoscenza” del professor Constantin Rădulescu-Motru.<br>

A fost întemniţat la Miercurea Ciuc împreună cu alţi discipoli ai săi, datorită vederilor politice de extrema dreapta, el fiind unul din ideologii principali ai legionarismului interbelic şi un apologet al fascismului românesc. Moare în 1940 la Bucureşti.

În timpul vieţii i-a apărut o singură carte, ''Roza vânturilor'' în 1937, o culegere de articole gazetăreşti strînse din iniţiativa lui Mircea Eliade care a şi prefaţat-o.

Nae Ionescu şi-a inaugurat activitatea universitară cu lecţia ''Funcţiunea epistemologică a iubirii''. <br<

După moartea sa, elevii săi au publicat folosindu-şi notiţele de curs un ''Curs de metafizică ''şi un curs de ''Istoria logicii''.

În 1922, publică în „Gazeta Matematică” studiul "Comentarii la un caz de intranzienţă a conceptelor matematice", pentru care obţine "Premiul de filosofie matematică" în anul 1923. Profesor al Universităţii bucureştene, Nae Ionescu, prin prelegerile şi cursurile susţinute, a avut o mare influenţă asupra tinerei generaţii, determinînd mulţi intelectuali ai vremii să se îndrepte, vremelnic, spre extrema dreaptă. A fost profesor universitar al lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, C. Floru. <br>

Cel mai cunoscut logician român, Nae Ionescu a condus ziarul ''Cuvântul'' în care au scris numeroşi membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran etc.). <br>

A fost întemniţat la Miercurea Ciuc împreună cu alţi discipoli ai săi, datorită vederilor politice de extrema dreapta, el fiind unul din ideologii principali ai legionarismului interbelic şi un apologet al fascismului românesc. Moare în 1940 la Bucureşti. <br>

În timpul vieţii i-a apărut o singură carte, ''Roza vânturilor'' în 1937, o culegere de articole gazetăreşti strînse din iniţiativa lui Mircea Eliade care a şi prefaţat-o. <br>

După moartea sa, elevii săi au publicat folosindu-şi notiţele de curs un ''Curs de metafizică ''şi un curs de ''Istoria logicii''. <br>

== Referinţe==