Utente:Nightingale2000/sandbox: differenze tra le versioni

Versione delle 22:12, 28 ott 2006

Versione delle 22:16, 28 ott 2006

Riga 50:

da Wikipedia, enciclopedia libera

Sari la: Navigare, cercare

Nae Ionescu (Nicolae C. Ionescu) (n. [[4 giugno]] stil vechi/[[16 iunie 1890]] - m. [[15 marzo 1940]] ), [[filosofo]], logico, pedagogo, giornalista romeno. E' assai apprezzato per le sue opere publlicizzate, [[Roza vânturilor]] e filosofici, Logica).

Riga 58:

Nel 1912, viene nominato professore al Liceo Matei Basarab di Bucarest.

Dopo un periodo in cui collabora agli "Studi filosofici" o alla "Noua Revistă Română", si reca in [[Germania]], a [[Göttingen]], în vederea desăvârşirii studiilor. Qui prende il primo Război Mondial. Dopo cinque anni de zile îi petrece in un lager di prigionieri.

Nel [[1919]] îşi sostiene il dottorato în filosofia all'„Università di Monaco”, la profesorul Bäumker, con la tesi : Die Logistik als Versuch einer neuen Bergründung der Mathematik (Logistica come nuovo tentativo di definire la matematica).

Revenit în ţară în [[1919]], diviene per un breve periodo professore,indi direttore al „Liceo militare Mânăstirea Dealu” poichè, în quell'anno, si fa nominare assistente alla cattedra di „Logică e Teoria della conoscenza” del professor [[Constantin Rădulescu-Motru]].

Nae Ionescu şi-a inaugurat activitatea universitară cu lecţia Funcţiunea epistemologică a iubirii.

În [[1922]], publică în „Gazeta Matematică” studiul "Comentarii la un caz de intranzienţă a conceptelor matematice", pentru care obţine "Premiul de filosofie matematică" în anul [[1923]]. Profesor al Universităţii bucureştene, Nae Ionescu, prin prelegerile şi cursurile susţinute, a avut o mare influenţă asupra tinerei generaţii, determinînd mulţi intelectuali ai vremii să se îndrepte, vremelnic, spre extrema dreaptă. A fost profesor universitar al lui [[Mircea Eliade]], [[Constantin Noica]], [[Emil Cioran]], [[Mircea Vulcănescu]], [[C. Floru]].

Cel mai cunoscut logician român, Nae Ionescu a condus ziarul Cuvântul în care au scris numeroşi membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti ([[Mircea Eliade]], [[Mircea Vulcănescu]], [[Mihail Sebastian]], [[Emil Cioran]] etc.).

A fost întemniţat la [[Miercurea Ciuc]] împreună cu alţi discipoli ai săi, datorită vederilor politice de extrema dreapta, el fiind unul din ideologii principali ai legionarismului interbelic şi un apologet al fascismului românesc. Moare în 1940 la Bucureşti.

În timpul vieţii i-a apărut o singură carte, Roza vânturilor în 1937, o culegere de articole gazetăreşti strînse din iniţiativa lui Mircea Eliade care a şi prefaţat-o.

După moartea sa, elevii săi au publicat folosindu-şi notiţele de curs un Curs de metafizică şi un curs de Istoria logicii.