ciută

See also: ciuta and Ciuta

Romanian

Either a substratum word, or from Late Proto-Albanian *tšutā, from Proto-Albanian *tšuktā. Cognate to Albanian sutë (“doe”) from the same source.

ciută f (plural ciute)

Declension of **ciută**
	indefinite	definite	indefinite	definite
	singular		plural
nominative-accusative	ciută	ciuta	ciute	ciutele
genitive-dative	ciute	ciutei	ciute	ciutelor
vocative	ciută, ciuto		ciutelor